O scoica...

“O scoică spunea vecinei sale: "Simt într-adevăr o mare durere în mine. Este ceva greu și rotund și sunt extenuată." Cealaltă scoică răspunde cu o plăcere arogantă: "Fie lăudate cerul și marea, eu nu simt nicio durere. Mă simt bine și sunt sănătoasă atât pe dinafară cât și pe dinăutru." Trecea în acel moment un crab și le auzi pe cele două scoici și spuse celei care se simțea bine și era sănătoasă: "Da, tu te simți bine și ești sănătoasă, dar durerea pe care o poartă vecina ta în ea este o perlă de-o frumusețe extraordinară. Este darul cel mai mare atunci când i se strecoară în interior un firicel de nisip, un grăunte infim care o rănește, o face sa plângă, să strige, să dispere. Zi după zi, transformă durerea ei într-o perlă: este lucrarea cea mai frumoasă a naturii." Când ai o durere în sufletul tău, un fir de nisip adus de vânturile vieții care îți provoacă în interior o suferință, nu uita de pilda celor două scoici: urmărește perla care va ieși din tine și sufletul tău ca urmare a acestei dureri, urmărește-ți creșterea. Numai prin încercări devenim valoroși cu adevărat.” (Bruno Ferrero)

Bolnavi de dragoste.

Bolnavi de dragoste: aceasta este declaraţia credinciosului care tânjeşte după Isus; el este bolnav după Domnul său. Sufletele milostive nu se simt în largul lor decât în tovărăşia lui Hristos, fiindcă, dacă se îndepărtează de El, îşi pierd pacea. Cu cât sunt mai aproape de El, cu atât sunt mai aproape de pacea cerului; cu cât sunt mai aproape de El, cu atât mai plină le este inima, nu numai de pace, ci şi de viaţă, putere şi bucurie, fiindcă toate acestea depind de comuniunea constantă cu Isus. Ceea ce este soarele pentru zi, ceea ce este luna pentru noapte, ceea ce este roua pentru flori, aceea este şi Hristos pentru noi. Ceea ce este pâinea pentru cel flămând, îmbrăcămintea pentru cel gol, umbra unei stânci pentru călătorul în deşert, aceea este Isus Hristos pentru noi; Binecuvântată este foamea, de vreme ce vine de la Dumnezeu. Dacă nu aş avea binecuvântarea de a fi săturat, aş căuta aceeaşi binecuvântare în toate lucrurile, până aş fi umplut cu Isus. Dacă nu m-aş hrăni cu Isus, aş sta la uşa cerului flămând şi însetat după El. Există o binecuvântare în această foame, de vreme ce ne conduce la fericirea Domnului. Dar binecuvântarea implică o făgăduinţă. Dacă Hristos ne face să tânjim după El, tot El va sătura această foame; şi atunci când va veni la noi, aşa cum doreşte, va fi nespus de frumos!

The sound of soul.

Mă întreb câteodată dacă nu ar exista muzica cât de goală și pustie m-aș simți? Pentru că dincolo de toate celelalte arte, muzica este de departe cea care transmite cel mai mult. Puterea muzicii constă în faptul că ea se adresează direct sufletului, prin natura ei vibratoare, muzica ridică nivelul de bucurie și mă aduce mai aproape de ceea ce nu poate fi exprimat în cuvinte banale. Muzica este o legendă vie, ea dă esență universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, viață și bucurie. 

De câte ori nu v-ați lăsat purtați de acordurile ei sensibile, de câte ori nu ați simțit scânteia care a aprins focul în sufletele? Muzica este un dar divin, fie că este vorba de o trăiere unică, fie că este vorba de o vibrație anume, fie că rezonează odată cu inima ta asemeni ciripitului de păsărele pe un cer înstelat sau de murmurul apei de izvor de la capătul pădurii. Muzica este oriunde, în noi și fără ea ar fi atât de pustiu în sufletele noastre …

Prin muzică trebuie să arătăm armonia agreabilă în onoarea lui Dumnezeu, dar și desfătarea permisă sufletului. Și toate astea, doar în El. 

Fa-ti timp...

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ți timp, măcăr o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ți timp să vezi durerea și lacrima arzând,
Fă-ți timp să poți, cu mila să te alini oricând!
Fă-ți timp pentru-adevăruri și adâncimi de vis,
Fă-ți timp pentru prieteni, cu sufletul deschis!
Fă-ți timp să vezi pădurea, s-asculți lânga izvor,
Fă-ți timp s-asculți ce spune o floare, un cocor!
Fă-ți timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,
Fă-ți timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!
Fă-ti timp să stai cu mama, cu tatăl tău – bătrâni….
Fă-ți timp de-o vorbă bună, de-o coajă pentru câini….

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ți timp măcar o clipă să vezi pe unde treci!
Fă-ți timp să guști frumosul din tot ce e curat,
Fă-ți timp, că ești de multe mistere-nconjurat!
Fă-ți timp cu orice taină sau adevăr să stai,
Fă-ți timp, căci toate-acestea au inimă, au grai!
Fă-ți timp s-asculți la toate, din toate să înveți,
Fă-ți timp să dai vieții adevăratul sens!
Fă-ți timp, acum!
Să știi: zadarnic ai să plângi,
Comoara risipită a vieții, n-o mai strângi!

Rudyard Kipling, Fă-ți timp…

Promisiuni.

Uneori pare că Dumnezeu nu se ţine de promisiuni, dar timpul confirmă că El a fost credincios promisiunilor Sale de fiecare dată. Ne speriem şi ne îngrijorăm uneori din cauza unor aspecte care nu ne afectează direct, dar par ameninţătoare şi dramatice. Uităm când auzim tunete şi trăsnete de promisiunile lui Dumnezeu şi pentru că până atunci credinţele noastre în oameni au fost zdruncinate serios avem tendinţa de a pune la îndoială promisiunile lui Dumnezeu pentru noi.

Dragii mei promisiunile lui Dumnezeu sunt împlinite şi credinţa în El niciodată nu este fără finalitate sau înşelată. El este singurul care îşi împlineşte toate promisiunile şi nu uită sau motivează lipsa lor în nici un fel. El este credincios şi drept şi asta nu poate fi schimbat de minciuni sau de oameni sau fenomene ale naturii, nici chiar Satan nu poate face asta. Dumnezeu e neschimbabil, e statornic e acelaşi din veac în veac.

Să fim atenţi la ce şi în cine credem. Credinţa în Dumnezeu nu va fi înşelată niciodată, El nu îşi va uita promisiunile, nu le va ajusta pe parcurs, nu le va anula, nu la va diminua. Dumnezeu este credincios şi drept, Dumnezeu este acelaşi în veac. El va fi alături de tine când îl chemi, va binecuvânta viaţa celor ce se încred în El şi nu îi va dezamăgi niciodată în ceea ce le-a promis.

My joy. Your joy.

What was the joy that Jesus had? Joy should not be confused with happiness. In fact, it is an insult to Jesus Christ to use the wordhappiness in connection with Him. The joy of Jesus was His absolute self-surrender and self-sacrifice to His Father— the joy of doing that which the Father sent Him to do— “. . . who for the joy that was set before Him endured the cross . . .” (Hebrews 12:2). “I delight to do Your will, O my God . . .” (Psalm 40:8). Jesus prayed that our joy might continue fulfilling itself until it becomes the same joy as His. Have I allowed Jesus Christ to introduce His joy to me?

Living a full and overflowing life does not rest in bodily health, in circumstances, nor even in seeing God’s work succeed, but in the perfect understanding of God, and in the same fellowship and oneness with Him that Jesus Himself enjoyed. But the first thing that will hinder this joy is the subtle irritability caused by giving too much thought to our circumstances. Jesus said, “. . . the cares of this world, . . . choke the word, and it becomes unfruitful” (Mark 4:19). And before we even realize what has happened, we are caught up in our cares. All that God has done for us is merely the threshold— He wants us to come to the place where we will be His witnesses and proclaim who Jesus is.

Have the right relationship with God, finding your joy there, and out of you “will flow rivers of living water” (John 7:38). Be a fountain through which Jesus can pour His “living water.” Stop being hypocritical and proud, aware only of yourself, and live “your life . . . hidden with Christ in God” (Colossians 3:3). A person who has the right relationship with God lives a life as natural as breathing wherever he goes. The lives that have been the greatest blessing to you are the lives of those people who themselves were unaware of having been a blessing.

Revarsa-Te prin mine!

"Duh al Dumnezeului cel Viu, roagă-Te gândul Tău prin mine!
Nu cer nimic altceva de la Tine decât puterea Duhului.
Purifică-mă, îndeamnă-mă, călăuzește-mă, acoperă-mă.
Duh al Dumnezeului cel Viu, roagă-Te prin mine gândul Tău.

Putere a Dumnezeului veșnic, revarsă-ți puterea prin mine!
Sfânta putere-a Cincizecimii Ți-o cer.
Smerit, sfânt, spre slava Ta-
Putere a Dumnezeului veșnic, revarsă-ți puterea prin mine!

Îndurare-a Dumnezeului viu, transmite-Ți dragostea prin mine!
Nimic altceva decât iubirea Calvarului nu-mi împlinește nevoia.
Iubire ce arde, iubire ce tânjește;
Îndurare-a Dumnezeului viu, transmite-Ți dragostea prin mine.

Har al lui Dumnezeu, veșnic har, atinge-i pe cei pierduți prin mine,
Sensibilitate față de orice neam Îți cer!
Să-i iubesc, să-i ridic s-ajung la ei, să-i învăț;
Har al lui Dumnezeu, veșnic har, atinge-i pe cei pierduți prin mine!

Viață a lui Dumnezeu, veșnică viață, revarsă-Te prin mine!
Nu cer nimic altceva decât viața Ta!
Viață ce constrânge, viață ce mărturisește-
Viață a lui Dumnezeu, veșnică viață - revarsă-Te prin mine!"

(Leonard Ravenhill)